• Stories

    Bătaie pentru locurile în cămin pe timpul verii

    Știu că titlu sună fix ca o știre de pe Libertatea sau site-ul Antenei, dar cam ăsta e adevărul.  Mi-am dorit să îmi continui viața de student la Universitatea București și pe timpul verii- așa că am ales să stau la cămin din iulie până la sfârșitul lui septembrie. Citeam zilele trecute anunț: *cazarea se face de la 1 iulie în căminele UB-ului deschise pe vară precum Grozăvești A, C, Stoian Militaru, Kogălniceanu, Stoian Militaru, etc*.

  • 100% Style,  Stories

    Graso, de ce te-am înșelat?

    Pentru că ești o grasă-transpirată și mănânci mult. Iar gura aia nu îți tace niciodată și nu mă lași să mă uit la meciurile Stelei.  Pentru că niciodată ție nu îți stă bine părul, iar rujul mereu e pe dinți, dinții mei și ai tăi.  Îți urăsc câinele ăla. Pute!

  • Stories

    Tu cum stai cu fericirea?

    De fiecare dată când îm amintesc de tine gândurile îmi intră în Narnia. Când vreau să povestesc de tine mă bălbâi. O întreagă poveste cu multe emoții, cine să o știe mai bine decât tine?

  • Stories

    10 umbre ale lucrării de licență

    Nu vin, boss, că scriu la licență!   Studentul în anul 3/4 de Facultate are o mare problemă: Licența. Nu contează dacă pentru unii e mai grea sau mai ușoară, acest moment este unul dificil în viața lui. Colegii de la master îi repetă mereu că nu e cazul să se streseze. Părinții îl întreabă mereu dacă a terminat-o. Colegul/a de camera din același an întodeauna va avea mai mult timp să scrie la licență (și mai mult chef). Iar, când studentul intră în Bibliotecă pregătit să înfrunte greutatea lucrării de licență, tot somnul și toată foamea îl ia. Pentru că vezi tu, această licență ține strict de cheful studentului.…

  • Stories

    Partea I – Copilăria din spatele blocului – Mami, îmi arunci și mie mingea?

    “Copilăria e cadoul pe care ni-l dă viaţă.” – Horaţiu Mălăele Îmi place foarte mult să îmi povestesc copilăria și să îmi aduc aminte de ea. Mă laud tuturor cu ea. M-am născut și am locuit până la 19 ani în Râmnicu Vâlcea- cartier Ostroveni. Acum nu m-aș întoarce să locuiesc acolo, dar câteodată îmi dau seama că ar fi locul unde mi-aș petrece bătrânețea. Am fost copilul de la bloc cu cheia de gât. Diana, care stătea la etajul 4 și striga după mami să îi arunce mingea. Și da, o arunca de la etajul 4 așa cum probabil v-o arunca și vouă. Și eu am aruncat cu apă…

  • Stories

    Pup moaște sau beau zeamă ca să fiu fericită?

    Promiteam pe facebook acum câteva săptămâni un articol nesimțit împotriva mlm-urilr producătoare de endorfină- Că tot e ziua Internațională a fericirii. M-am cumințit pentru că a trebuit să port câteva discuții cu niște *oameni mari* pentru a știi concret în ce mă bag. “Zic să stai cuminte, că te alegi cu un proces!”. Astfel m-am gândit mai bine la ce nu ar trebui să scriu.   “E, oricum nimeni nu ia în seamă, pentru că toți fac ce vor pe nimeni nu interesează părerea ta!”- așa cum v-ați obișnuit cu stilul meu de a scrie o să spun exact ceea ce cred- DianaFiiCuminte! (Blogul ăsta e plictisitor. Cine e Diana?…

en_USEnglish
en_USEnglish