Avort: pro sau contra?

 

Nu sunt o fanatică religioasă. Fiecare cu Dumnezeul lui. Nu pentru că am avut o boală, care mi-a tăiat macaroana de multe lucruri normale în viață, gândesc în felul în care o să îl expun aici. Nu mi-au pus părinții ochelari de cal când eram mică. Nu am citit cărți ciudate despre acest subiect și nu sunt pocăită. Avortul nu este un subiect sensibil sau tabu. Accept ambele direcții, dar în multe situații sunt contra avortului.

Cazuri:

  1. Ești femeie și ai propria ta putere de decizie. Nu poate să vină statul să îți spună ce să faci.
  2. Ești violată.
  3. Copilul e handicapat.
  4. E doar un embrion, nu îl omori, doar îl scoți de acolo.
  5. Oricum suntem prea mulți în țara asta.
  6. Economia țării ar crește dacă noi am fi mai mulți. Statul are nevoie de o lege anti-avort.

Trăim într-o perioadă în care există metode contraceptive diversificate. Tu să faci sex neprotejat și să fii conștientă că poți să rămâi gravidă, fără să îți dorești acest lucru, înseamnă: neștiință, ignoranță sau ghinion. Te înțeleg dacă nu vrei să iei anticoncepționale, dar mai există multe alte metode.

E alegerea ta să faci un avort și sunt sigură că înainte să mergi la doctor ai pus în balanță decizia ta. (așa sper) După trauma unui avort, nu mai ai nevoie de ideile altora contra deciziei tale. Vor băga și mai mult cuțitul în rana.

Ai fost violată. Ai avut parte de un moment… groaznic în viață, care te-a marcat profund. Un viol. Ce faci? Păstrezi copilul? Acestei situații pot să zic că îi acord înțelegere. Pe lângă momentul îngrozitor, care îți rămâne impregnat pe retină și în tot ceea ce însemni, tu adaugi și avortul, cum poți trăi cu greutățile ăstea? Am dus discuția într-un alt punct, dar o să revin la ideea că îi acord înțelegere. Eu încă am pete adânci de la o perioadă de acum 6 ani și îmi rezolv în timp. Ca om trebuie să fii foarte puternic emoțional să duci asemenea momente. Cu oricâtă educație mentală dispui, sunt momente care te clădesc.

La 16 ani ai avut parte de un viol și ai renunțat la copil. Nu este momentul în care tu să îți dorești un copil, nu vrei să îl dai spre adopție după ce te-ai chinuit cu el în burtă, l-au urî toată viața, nu poți să îți strici viața cu un copil la 16 ani, nu ai bani să îl crești, râde lumea de tine. Alegi avortul. Bine, sper să îți faci testul de sarcină cât mai repede, să nu te trezești că de fapt tu nu ești grasa, ci gravidă în 7 luni. După asta, conform numeroaselor știri de la 5, copilul ajunge într-un tomberon. Oare știi câte femei așteptă plângând să afle vești de la doctori, în timp ce își privesc mogâldeața în incubator? În situația asta mi-ai putea spune că viața e tristă și fiecare are parte de așa ceva. Poate femeile din fața incubatorului au făcut un avort înainte, iar sarcina actuală nu a decurs așa cum trebuie.

Copilul are handicap și încă există șansa să îl avortezi. Am o vorbă: Orice problemă poate avea o rezolvare. Înțeleg avortul în această situație. Nu pentru că tu nu vrei să te chinui cu el, ci pentru că tu nu vrei ca el să aibă o viață chinuită. Poate nu există șansă de tratament sau bani, iar el va avea de suferit, sunt de acord cu avortul.

Să nu aud ideea că: Dacă este copilul bolnav, mi-am stricat toată viața. Fiecare avem o viață, plină de motive. Depășim niște obstacole, dar mai devreme sau mai târziu o să ne lovim de altele, uneori și mai grele. Discuție la 17 ani:

-Ești singură la părinți? Frați, surori?

-Sunt singură.

-Oh, vai…ce rău îmi pare. Săracii părinți! După ce că ești bolnavă, mai ești și singura. 

…Nu de alta, dar dacă mori, mai rămân cu unul sau doi. Ca la Șah! Ei bine, viața nu este un joc de șah! Nu, din punctul meu de vedere. Îmi iubesc viața! 

Alegi să faci avort din diverse motive. Dar, femeie, păstrează asta pentru tine, nu încuraja și nu scoate în față ideea de pro-avort! Pentru ce să faci asta? Eu (incerc să) nu judec toate situațile unde se alege avortul. Le înțeleg și ca o femeie sensibilă ce sunt, mă întristează. Judec și neîndreptățesc femeile care promovează pro-avortul. Nu poți să compari un embrion cu o frunză/ghindă de stejar. (citesc și comentarii) Când eram mică, cineva foarte apropiat din familia mea, mă făcea să înțeleg că un embrion este ca o bucată de piele, care la avort este înlăturată, iar asta nu înseamnă că ai omorât o viață. Atunci nu acceptam, nu înțelegeam foarte bine procesul. Trecusem de faza cu Moș Crăciun și Zâna Dințișor. Era în perioada în care scriam caiete întregi despre cum credeam eu că a apărut lumea, tot felul de teorii.

La un moment dat citeam o aberație (mă bag și pe asta- pentru că mă aștept de la orice comentariu) că și folosirea unui prezervativ este un fel de avort. Aici situația se exagerează. Sexul este ceva normal, firesc și foarte sănătos. Nu trebuie să existe doar pentru a concepe un copil.

Vreau să scot în evidență, faptul că tu ca femeie trebuie ai grijă de tine! Bagă sex, nu-i problemă! În așa fel încât să nu ajungi la situații în care să faci avort. Pentru că vei suferi! Să faci avort și dupa ani să afli că nu mai poți face copii, e trist! Să te chinui 20 de ani să ai copilul tău, chiar dacă ai șansa de a adopta, e din nou trist. Să vezi în jurul tău prostituate care fac avort pe bandă rulantă cu andrelele, iar tu nu poți avea copil, este revoltător! Să ai coșmaruri în care un copil care te strigă *mami* după un avort…eh, tu decizi cum e.

Nu mă bag în discuții precum: Hai, mai bine avort că doar aia nu are bani să își crească copiii și îi trimite la cerșit. Sau că suntem o țară vai de noi și nu merităm să ducem generația mai departe. Legi anti-avort? Nu, nu sunt de acord! Majoritatea familiilor cu un număr mai mare de copii sunt cei cu un venit scăzut și un nivel de educație mai mic. Asta știe toată lumea. Nu au bani pentru prezervative sau nici nu știu ce înseamnă. De aici și: Dacă ăștia se înmulțesc se duce țara la vale! Pentru că, vedeți voi, suntem un stat european și habar nu avem cum să tratăm cauza și nu efectul! Și pentru că nici nu prea știm de ce trebuie să facem asta, în țara noastră, care arată ca un pește, sunt turme de oi și, mulțumim Zeilor, puțini răsăriți. Vedeți partea bună, dacă nu se legaliza avortul după Revoluție, eram de două ori mai mulți. Ceea ce ne/vă/îi bucură pe unii dintre voi, nu? Și pe lângă asta am scăpat de sute de femei moarte prin wc-uri, cu avorturi clandestine. Plus de bărbați proști cărora nu le păsa. Da, m-am dus spre Decreței, nu cred că e cazul să mă duc și spre Mengele.

Una peste alta, ideea de a milita pro-avort (și aici nu mă refer într-o țară în care urmează să se dea lege anti- avort, ci la femeia care să sprijine și argumenteze de ce este în regulă avortul) pentru mine nu este ceea ce trebuie. Încerc să înțeleg sărăcia, violul, handicapul…dar nu înțeleg susținerea pro-avortului în toate situațiile.  Am uitat de mama singură. Am atâtea exemple de mame singure super faine! Rămâi gravidă, iar el te părăsește. Faci avort, dar ce vină are copilul?  Dacă există șansa ca acel copil să crească frumos, de ce ai renunța la el? Se zice că: Unde mănâncă două guri, mănâncă și a treia. Dar ok! Vrei ca ai tăi copii să aibă tot ce e mai bun. Încă unul ar strica nivelul financiar al familiei.

Este corpul și viața ta! Tu decizi și ai dreptul să faci asta. În timp ce bucățica ai de piele nu are cum să decidă. Este cinstit? Avortul este trauma atât pshihică, cât și fizică… a ambilor.

Consider avortul un păcat? Da. Și nu mă refer la păcatul față de Dumnezeu, nu am treaba cu asta. Ci un păcat al corpului, pshihicului, universului și energiei tale. Cu ce aș putea să compar? A, da! Când mă bag la somn îmi imaginez multe uși deschide într-un cerc. În mijlocul lor toate lucrurile și gândurile mele din ziua respectivă. Ca să adorm mai repede și să scap de ele, le așez pe departamente și închid ușile. Avortul o văd ca și problema aia pe care nu o poți închide cu nicio ușă. Râmâne în mijlocul ușilor, în fiecare noapte când te bagi la somn. 

Și ca să concluzionez: AVORTUL NU ESTE O METODĂ CONTRACEPTIVĂ! (prostituatelor de pe bordură)

4 Comments

  • peace

    Salut. E dragut ca ai scris articolul asta acum. Parerea mea persoanala este ca nu ai suficiente informatii sa scrii un articol de o amploare atat de mare. Sunt dragute unele lucruri scrise, dar sunt si unele gresite. Iti zic asta pentru ca sunt o persoana care lucreaza intr-un domeniu adiacent. Nu ne cunoastem, il cunosc pe Mihai si am vazut ca ai aceasta frumoasa pasiune. Uneori iti mai citesc si articolele. Dar de data asta, mai bine alegeai un alt subiect pentru ca ai scris foarte subiectiv. Parerea mea. No hate.

    • dianafiicuminte

      Bună!

      Mulțumesc! Este adevărat că nu am suficiente informații în subiectul *avort*. E nevoie de niște studii pentru acest lucru. În ceea ce privește alegerea subiectelor pe blog-ul meu, cu sinceritate îți spun că de mult timp am vrut să abordez acest subiect și aici. Nu înțeleg de ce să nu abordez acest subiect? Cine îmi interzice? Cine nu este de acord? Eu am o părere asupra subiectului *avort* și am dorit să o expun. Și nu, nu sunt medic. Îmi asum asta. Am dat-o în bară? Probabil, dar îmi asum.
      Subiectiv? Da, normal. La mine pe blog îmi permit să conturez totul din punct de vedere subiectiv. În acest articol am încercat cât am putut să aduc o nuanță de imparțialitate.
      Îți mulțumesc că îmi citești unele articole și apreciez!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

en_USEnglish
en_USEnglish