Beția sau despre laitmotivele din muzica Deliei

 

Guest Post: Ivan George Doru

 

După 3 ani de Litere și 4 ani pierduți la un profil filologic cu spaima-n sân, din cauza unei profe ce te obliga să vezi literarmente (a se nota că nu am zis literalmente) și să ochiești la tot pasu în mod obsesiv metatextul, hipertextul, paratextul, etc, condimentând totul cu mitologie creștină, ortodoxă, indică și greco-romană la un loc, după 4 ani în care am învățat să simțim la orice virgulă respirația poetului în ceafă și să cautăm râma sub orice piatră și perla-n orice scoică, după ore în care l-am comentat pe ConnectR (sau cum se scrie) la un loc cu Blaga, ba chiar le-am comparat versurile…deci, după 7 ani la care se mai adaugă niște lecturi personale, așa ici și colo, ajungi să te întrebi, așa din senin, oare de ce își începe Delia, cantautoarea autohtonă, noua melodie cu un pasaj din vechiul său hit.

Delia le zice bine, melodia aia, pot să bag mâna-n foc, e mai cunoscută decât imnul național: „Da, mamă, sunt beată”, în mod paradoxal, la începutul unei piese numită „unde dragoste nu e nimic nu e”. Ne sugerează Delia, așa cum făceau romancierii interbelici, circularitatea evenimentelor din care e compusă viața? Mi-am dat seama că beția e deja un laitmotiv pentru cantautoare, totuși…să fie vorba de o beție mistică? Apoi, de ce 1,2,3,4…doamne câtă numerologie aici…dar apoi zice si 5,6,7,8…de notat că 8 cuvinte are și celebrul dicton „dacă dragoste nu …” pe care Delia sigur l-a preluat de la Marin Preda, care l-a luat de la Apostolul Pavel care l-a simțit. Deci să fie și la Delia un mesaj, așa foarte bine ascuns, de pocăință? dar de ce se oprește la 8 și nu la 10? 8 arată ca 2 găuri, e de fapt un infinit întors… Ne subminează Delia orizontul de așteptare? Ah…Am uitat, Delia îl plagiază pe Gheorghiu.

Mai zice Delia apoi, „hai iubitul meu să rupem patul”…desigur Patul lui Procust; vrea să-și depăsească condiția de „dacă dai din fund ai tot ce vrei” și „mai penală de atât nu pot să fiu” și să ne sugereze ceea ce fac și mulți maneliști, să bem cu toți ai noștri, să carpe diem, să bem…apoi iar să bem. Ok, cred că m-am prins. E de fapt o trilogie aici. Prima piesă a jocului a fost „da mamă sunt beată”, apoi „ 1,2,3,4 sau dragoste nu e” și va mai urma ceva care ne va ajuta să înțelegem în întregime orizontul artistic, ideologic și cultural al cantautoarei. Abia aștept. Până atunci vă semnalez ce-am mai notat eu: mai știți piesa aia cu vreau să plâââââng, de tine să uuuit?..ei bine, acum Delia zice „n-am să plâng, n-am să plâng”. Nu e o coincidență, n-are cum…nu se poate. Până la următoarea piesă, sper să o ducă cineva pe femeia asta la dezalcoolizare că altfel tot demersul meu hermeneutic va fi nul.

 

Autor: Ivan George Doru

Sursa foto:zutv.ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

en_USEnglish
en_USEnglish