Cât de mult ne influențează gândirea pozitivă și efectele ei

 

Swami Shivananda:

Fii atent la gândurile tale, pentru că ele vor fi cuvinte!

Fii atent la vorbele tale pentru că ele vor fi fapte (acţiuni)!

Fii atent la faptele tale, pentru că ele vor deveni obiceiuri!

Fii atent la obiceiurile tale, pentru că ele vor oglindi caracterul tău!

Fii atent la caracterul tău, pentru că el va fi destinul tău!

Nu am știut și nu am înțeles aceste aspecte ale vieții mult timp. Ai mei îmi spuneau mereu să fiu mai pozitivă, iar eu nu înțelegeam cum și de ce. De ce să fiu pozitivă, dacă în jurul meu se întâmplă lucruri ce nu mă mulțumesc?

Să vă povestesc! În clasele mici puneam accent pe notele mele. Le-am considerat că sunt răsplata învățării mele. Când aveam vreo 10 am observat că la un test am luat o notă destul de mică. Acest lucru după ce eu credeam că am rezolvat testul foarte bine și o să primesc o notă mai mare. Apoi la un alt test am luat o nota mare, deși eu eram tare pesimistă în privința notei. Atunci am abordat ideea de a fi pesimistă în privința notelor, dacă eram pozitivă riscam să fiu dezamăgită dacă primeam o notă mică. Astfel îmi făceam așteptări false. Dacă eram negativă în privința notei, acceptam o notă mai mică fără a fi descumpănită. Pentru că eu de fapt mă feream de mâhnirea mea și aceea de lua o notă mică, ci de maniera greșită în care eu învățasem și nu aveam rezultatul dorit.

Lucrurile s-au schimbat, iar modul meu de a învăța la fel. De multe ori nu înțelegeam anumite lecții, dar eu le sintetizam în stilul meu. La teste și examene corelam informațiile și le transpuneam așa cu consideram eu că este bine. Pentru că nu eram sigură pe eforturile mele de invățare, aplicam același scepticism. Ajungând ca în tot ceea ce făceam, eu să nu fiu sigură pe mine. Aici vorbesc despre cum a evoluat gândirea mea și nu ce implicări au avut părinții mei. Așa că nu vreau să ducem subiectul în altă zonă.

Copil fiind nu am realizat ce lume greșită îmi formasem. Aplicam această metodă a negativismului în tot ce făceam. Nu îmi plăcea să am așteptări de la ce eu realizam. Chiar dacă lucrurile erau de aplaudat. Lăsam pesimisul să îmi controleze situațiile. Acest fel de a gândi m-a influențat destul de mult timp.

Faptul acesta l-am realizat recent. Gândirea mea și modul în care gândesc se întorc ca un boomerang. În ultimele luni am avut din nou probleme cu somnul. Zic din nou, pentru că și atunci când eram copil sau în unele perioade din adolescență, mă trezeam noaptea și nu reușeam să adorm. Un sac de gânduri mă țineau trează.

Cum am realizat? Sper că nu vă gândiți la vreun eșec profesional sau ceva ce ar face legătură. Știți la ce mă gândeam? Fix la kilogramele mele în plus! Da, sunt conștientă că nu sunt enormă, dar cu ălea câteva kilograme, pe care nu le pot da jos, de aproape un an, eu sunt praf. Văd în oglindă 150 de kilograme. Și stai liniștit/ă că nu dau vina pe glanda și eu nu mănânc. Nu sunt probleme de genul acesta. La mine e cu hormonii, tratamentele și mâncatul cel puțin o dată săptămână la ora târzie. Plus de asta, zici că am crescut în peșteră, pentru că am realizat recent de ce e important să bei apă, chiar dacă ție corpul nu îți dă semnale că vrea. (dar acesta este subiectului următorului articolul de pe blog)

Dar ce fac eu? Mă gândesc non-stop cât de grasă sunt, că nu o să pot să slăbesc niciodată și lumea se miră de mine. Mama lor de 5 kilograme, vedeți ce greu e să fii femeie? Nu mi-a zis nimeni vreodată că sunt grasă, dar mintea mea o ia razna. Bine, acum să fac o glumă, cred că dacă îmi zice cineva în față că sunt grasă ori mă pun pe plâns, ori se lasă cu scandal.

Acum o să ziceți ce legătură au kilogramele cu gândirea pozitivă? Nu, nu m-am apucat să gândesc pozitiv și gata, am pierdut 5 kilograme în 7 zile. Dacă în toate încercările mele eșuate de a da fundul jos, eu priveam într-un mod pozitiv situația, poate acum perechea aia de pantaloni de la Zara mi-ar fi venit bine.

Și ca să fiu sinceră până la căpat, o singură perioadă am gândit pozitiv și se dădea al 3-lea Război Mondial în corpul meu. Aceasta a fost perioada pe care am petrecut-o în spital.  Nu am realizat cum am știut să fac asta, dar am reușit.

Pentru că v-am dus cu povestea dintr-o parte în alta, trebuie să vorbim puțin și despre gândirea pozitivă și cum ne influențează viața.

Noi ne clădim viața. Gândirea noastră are puterea de a ne îmbunătăți viața. Tu atragi atât binele, cât și răul, doar prin gândire. În poporul nostru există proverbele *Cum îți așterni așa dormi*, *De ce ți-e frică nu scapi!*. Ei bine, fix de gândirea noastră sunt legate!

O gândire pozitivă înseamnă un om cu o viață frumoasă și fericită. Un om pozitiv oferă gânduri pozitive și primește la fel. De aici și efectul Boomerang. Dacă tu trimiți Universului tău stări de bine, mulțumire și sentimente pozitive, la fel o să primești. Dacă o să gândești negativ, doar lucruri urâte și ghinion o să atragi. Cum ai putea să ai parte de lucruri și fapte frumoase în viața ta, când tot ce gândești tu este compatibil cu nefericirea.

Tu trebuie să înconjori de oameni, care au un echilibru în viața lor preponderent pozitiv. Oameni care îți transmit o stare de bine prin atitudinea lor pozitivă. Iar tu trebuie să oferi la fel. Să îți găsești fericirea interioară care să te mulțumească și pe care să reușești să o transmit. Totul pentru a atrage fericirea!

Gândirea vindecă! Gândirea pozitivă te ajută să depășești obstacolele din viață. Am povestit mai sus despre perioada în care am stat în spital. Dacă purtam cu mine nefericirea și nu aveam încredere că o să reușesc, probabil lucrurile stăteau altfel acum. O gândire pozitivă te ajută să treci peste boli, situații stresante și neprevăzute.

Un exemplu: Doi oameni cu aceleași aptitudini, dar unul transmite o stare de bine, iar celălalt pur și simplu ne te simți bine pe lângă el. Tu pe care l-ai alege să îți fie coleg de echipă? Exact! Și nu îți face griji, gândirea pozitivă se lucrează în timp, așa cum și eu am început să o lucrez.

Foto Blog: Mădălina Stoica, Madas